• 22 dec. 2012
  • Raspunsuri: 2
  • Vizualizari: 500

f7Principiile de tratament in cazul fracturilor deschise sunt irigarea, toaleta chirurgicala si debridarea tesuturilor neviabile, stabilizarea focarului de fractura.

Irigarea se face cu aproximativ 6-9l de ser fiziologic si are ca rol curatirea plagii prin dilutie.Irigarea incepe in camera de garda, iar cantitatea de ser fiziologic folosita depinde momentul operator. Daca pacientul ajunge in sala de operatie in decurs de 2 ore, atunci irigarea se face cu 1-2 l de ser, iar daca interventia trebuie temporizata, irigarea se face cu 9-10l de ser.

Tratamentul medicamentos: antibioterapia cu cefalosporine de generatia I in fracturile tip I,II. In fracturile de tip III  se asociaza cu aminoglicozide, penicilina sau vancomicina. Noi recomandam sa administrati, indiferent de tipul de fractura, antibioterapie tintita pe germenii G , G- si anaerobi.

 cefalosporine 7 zile + aminoglicozide 7 zile + metronidazol 3 zile.

-antialgice si antiinflamatoare:  pentru reducerea edemului si confortul pacientului
-anticoagulant: cu heparina cu greutate molecular mica de tipul Clexane, Fraxiparine datorita riscului trombozelor asociate cu imobilizarea prelungita
-vasodilatatoare: Pentoxifilin retard

f30

Toaleta chirurgicala si debridarea tesuturilor neviabila implica explorararea si inspectia plagii pentru depistarea si inlaturarea corpilor straini,evaluarea gradului de contaminare cat si a eventualelor leziuni vasculo-nervoase.Indepartarea tesuturilor moarte se face in etape minutioase deoarece acestea pot deveni focare de infectii.Debridarea incepe cu evaluarea musculaturii, prin examinarea gradului de contractilitate, culorii si sangerarii acesteia, urmata de evaluarea tesutului osos. Aprecierea viabilitatii osului este foarte grea, de aceea se considera cu eschilele osoase fara periost, fara insertii musculo-tendinoase sunt non-viabile, dar totusi fragmentele mari trebuie pastrate. In aceasta etapa medicul ortoped trebuie sa evalueze si modul in care ar putea acoperi focarul de fractura cu tesut moi.

Stabilizarea focarului de fractura se efectueaza, cel mai frecvent, prin fixare interna cu un implant (placi,suruburi,tije centromedulare)  in fracturile deschise tip I si uneori tip II. Uneori se opteaza si pentru fixatorul extern, in functie de gradul de poluare al fracturii.

f22 f24

In cazul fracturilor tip III se prefera fixatorul extern datorita contaminarii si a riscului crescut de infectie postoperator.Este o solutie de temporizare pana la acoperirea defectului cu tesut moale sau rezolvarea leziunilor vasculare. In cazul mentinerii unui risc crescut de infectie dupa aceste interventii,imobilizarea cu un fixator extern se poate permanantiza pana la vindecarea fracturii.

f16 f17

f21 f5

Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestei afectiuni, dupa aplicarea tratamentului chirurgical, este reprezentat de  recuperarea medicala.  Va sfatuim sa mergeti in cateva clinici din tara specializate in tratarea acestei afectiuni:

Acest articol a fost scris de: Dr. Andrei Ioan Bogdan

2 Comments

  1. Livia spune:

    VA rog, D-le Dr.SA imi explicati asa incat/si CA SA va inteleg si eu (medical) ceva despre fracturile deschise si care Nu au fost (sau nu au putut fi) depistate… Dar Care e posibil SA se fi (fost) inchis (e) si care SA se redeschida cu riscuri si fiind f.f.periculoase, deosebit de grave. VA multumesc…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.