Protocolul de recuperare dupa reinsertia capului lung al muschiului biceps brahial

  • 3 feb. 2016
  • Raspunsuri: 0
  • Vizualizari: 596

Bicepsul brahial, unul dintre muschii dominant ai bratului, este implicat in activitatile functionale ale membrului superior, atat datorita dimensiunilor sale cat si datorita orientarii spre articulatiile umarului si ale cotului. In extremitatea proximala, bicepsul prezinta doua insertii tendinoase distincte, pe scapula, care prelungesc capul lung si capul scurt al bicepsului brahial. Capul scurt isi are originea pe procesul coracoid, printr-un tendon comun cu al muschiului coracobrahial, in timp originea capului lung se afla pe tuberculul supraglenoidian. Capul lung trece peste capul hemeral in interiorul capsulei articulatiei scapulo-humerale. Muschiul biceps se prelungeste de-a lungul bratului prin santul intertubercular. Cele doua capele fuzioneaza la nivelul 1/3 medii a humerusului si se insera printr-un tendon pe tuberozitatea radiusului.
Capul lung al bicepsului prezinta un risc important de ruptura si modificari degenerative datorita functiei sale mecanice si pozitiei sale, aflandu-se in proximitatea coafei rotatorilor, santului bicipital si acromionului. Majoritatea rupturilor se produc la nivelul insertiei tendinoase a muschiului pe os, atat proximal cat si distal. Patologiile frecvent asociate, care contribuie, de asemenea, la ruptura capului lung al bicepsului brahial sunt reprezentate de patologia coafei rotatorilor, pinteni ai santului bicipital si instabilitatea soldului. Studii histologice ale rupturii tendonului au relevat rezultate similare. Rupturile non-traumatice, incluzand aici si pe cele ale bicepsului brahial, prezinta semne de degenerare, aflata in stadii avansate. Modificarile care se produc includ tendinopatie hipoxica, degenerare mucoida, lipomatoza si tendidopatie calcifianta. Atat la pacientii simptomatici, cat si la cei asimptomatici ce prezinta rupturi (care nu sunt eminamente limitate doar la rupturi ale bicepsului), rareori se gasesc tendoane intacte, fara modificari degenerative. Desi etiologia modificarilor degenetative ramane inca neclara, mai multi factori de risc contribuie la aceasta patologie. Pacientii mai tineri pot prezenta rupturi ale tendonului capului lung al bicepsului brahial (TCLBB) consecutiv unei caderi traumatice, unor exercitii de heavylifting intense sau pot surveni in timpul activitatilor sportive (snowboarding, fotbal, etc.)

Epidemiologie
Incidenta rupturilor tendonului capului lung al bicepsului brahial este in crestere continua. Majoritatea rupturilor bicepsului brahial survin la adultii cu varste cuprinse intre 40 si 60 ani, ce prezinta in istoric simptome ale umarului. Bratul dominant este cel mai frecvent implicat, probabil datorita utilizarii excesive, in comparatie cu bratul nedominant. Rupturile capului lung survin in procent de 96% din totalul rupturilor bicepsului brahial, in timp ce procentul rupturii distale a tendonului si rupturii capului scurt este de 3%, respectiv 1%.

Tratament
Managementul initial al pacientilor ce prezinta simptome atribuite rupturii capului lung al bicepsului brahial incepe cu terapia non-chirurgicala, unde sunt incluse modificarea activitatilor pacientului, medicamente anti-inflamatorii non-steroidiene (AINS) si exercitii care se concentreaza pe patologiile concomitente ale umarului. De asemenea, se pot realiza infiltratii cu steroizi in articulatia scapulo-humerala sau direct in teaca tendonului muschiului biceps, la nivelul santului bicipital.
La pacientii ce prezinta deformari datorate rupturii tendonului capului lung al bicepsului femural, spasmul muschiului este frecvent, cu rezolutia durerii si a spasmului la 6-8 saptamani, pacientii resimtind o impotenta functionala partiala usoara a acestuia. Cu toate acestea, studii recente sugereaza ca mamagementul non-operator al rupturii nu este in totalitate benign, mai ales in cadrul pacientilor tineri. Perioada de follow-up pe termen lung a relevat o diminuare a fortei de flexie a cotului cu 8-29% si o scadere a fortei de supinatie a antebratului cu 21-23%, cu simptome recurente de durere si instabilitate.
Tratamentul chirurgical este imperios la pacientii care raman simptomatici in ciuda masurilor de management non-chirurgical. Tratamentul leziunilor concomitente, cum ar fi impingementul, ruptura coafei rotatorilor sau patologii ale labrumului se efectueaza simultan cu tenodeza(reinsertia) sau tenotomia(sectionarea) tendonului bicepsului. Indicatiile pentru tenodeza sau tenotomie sunt reprezentate de rupturi partiale ale tendonului capului lung al bicepsului brahial care depasesc mai mult de 25-50% din diametrul tendonului, rupturi longitudinale la nivelul traiectului prin santul bicipital, subluxatii mediale ale tendonului, perturbari ale contractiei muschiului sau dureri asociate cu rupturi subscapulare, rupturi ale coafei rotatorilor sau artroplastie de umar.
Exista putine studii in literatura actuala cu privire la eficienta tenodezei, comparativ cu cea a tenotomiei. In mod curent, tenotomia este recomandata pacientilor in varsta, cu un stil de viata predominant sedentar, pacientilor obezi sau pacientilor ca nu sunt neaparat preocupati de aspectul cosmetic. Tenodeza este recomandata pacientilor tineri, cu varsta mai mica de 40 de ani, pacienti activi, cu brate suple sau la cei pentru care aspectul cosmetic reprezinta un motiv de ingrijorare.

Etapa 1: Etapa de restrictie a miscarilor (ziua 1 –saptamana 6)

Scopuri: protejarea reinsertiei tendinoase, preventia efectelor adverse ale imobilizarii, promovarea stabilitatii dinamice, diminuarea durerii si inflamatiei01.exercitii_pendulare

Saptamanile 0-2

• Imobilizare intr-un sling, inclusiv in timpul somnului
• Mobilizarea cotului si a mainii
• Exercitii de apucare/prindere
• Exercitii pasive sau active, dar de intensitate mica:
o Flexie pana la 60 de grade (saptamana 2: flexie pana la 75 de grade)

05.exercitii_brat_pasiv
o Rotatii externe si interne cu bratul in plan scapular

03.rotatii_interne_externe
o Rotatie externa pana la 10-15 grade
o Rotatie interna pana la 45 de grade
o Fara rotatie externa, extensie sau abductie activa
• Exercitii izometrice submaximale ale musculaturii umarului
• Fara contractii izolate ale bicepsului

Saptamanile 3-4
• Intreruperea perioadei de imobilizare la 4 saptamani
• Continuarea exercitiilor de anvergura a miscarilor (pasiv sau active, cu ajutor)
o Flexie la 90 de grade
o Abductie la 75-85 de grade
o Rotatie externa in plan scapular la 25-30 de grade
o Rotatie interna in plan scapular la 55-60 de grade
o Rata de progresie a miscarilor depinde de evolutia pacientului

06.rotatie_ext_supinatie
• Fara rotatie externa, extensie sau ascensiune activa
• Initierea exercitiilor ritmice de stabilizare
• Initierea antrenamentului proprioceptiv

09.streching_piept
• Rotatie externa si interna, fara abductie
• Continuarea crioterapiei

Saptamanile 5-6
• Imbunatatirea anvergurii miscarilor
o Flexie la 45 de grade
o Rotatie externa la 45-50 de grade cu abductie la 45 de grade
o Rotatie interna la 55-60 de grade cu abductie la 45 de grade
• Pot fi initiate exercitiile de stretching

08.exercitii_stretching
• Pot fi initiate exercitii usoare de miscare cu bratul in abductie la 90 de grade

10.streching_lateral
• Initierea abductiei active a umarului (fara rezistenta)

11.streching_abductie 90
• Fara intarirea muschiului biceps

15.Abductie_orizontala

Etapa 2: Etapa de protejare moderata (saptamanile 7-14)

Scopuri: Recuperarea graduala si totala a anvergurii miscarilor (saptamana 10), recuperarea fortei si a echilibrului

Saptamananile 7-9
• Imbunatatirea progresiva a anvergurii miscarilor
o Flexie la 180 de grade
o Rotatie externa la 90-95 de grade cu abductie la 90 de grade
o Rotatie interna la 70-75 de grade cu abductie la 90 de grade
• Continuarea exercitiilor izotonice de recuperare a fortei
• Continuarea exercitiilor de stretching

17.ridicare_y

Saptamanile 10-14
• Poate initia un program de recuperare a fortei mai agresiv
• Imbunatatirea rotatiei externe
o Rotatie externa la 110-115 grade cu abductie la 90 de grade
• Progresia exercitiilor izotonice de recuperare a fortei
• Continuarea exercitiilor de stretching
• Progresia anvergurii miscarilor la nevoile functionale

18.extensie_pronatie
Etapa 3: Etapa de protejare minimala (saptamana 14-20)

Criterii de progresie la etapa 3:
• Absenta durerii la mobilizare
• Stabilitate satisfacatoare
• Forta musculara
• Absenta durerii sau redorii

19.rotatie_ext_abd_90

Scopuri: redobandirea si mentinerea anvergurii complete a miscarilor, imbunatatirea fortei musculare si andurantei, initierea graduala a activitatilor functionale

20.rotatie_ext_decubit_lat 24.umeri_theraband

Saptamanile 14-16
• Continuarea exercitiilor de stretching (streching capsular)
• Continuarea exercitiilor de recuperare a fortei
o Inceperea antrenamentelor de anduranta
o Initierea exercitiilor pliometrice usoare
o Activitati sportive usoare (inotat lejer, lovituri de golf cu jumatate de cursa)

21.ridicari_laterale

Saptamanile 16-20
• Continuarea tuturor exercitiilor
• Initierea miscarilor de aruncare

22.rotatie_ext_theraband 23.rotatie_interna_theraband

Etapa 4: Etapa avansata de recuperare a fortei (saptamana 20-26)

Criterii de progresie la etapa 3:
• Absenta durerii la mobilizare
• Stabilitate satisfacatoare
• Forta musculara de 75-80% din forta contralaterala
• Absenta durerii sau redorii

25.lovituri_pumn_thera

Scopuri: Redobandirea si mentinerea anvergurii complete a miscarilor, progresia activitatilor functionale, mentinerea mobilitatii umarului
Saptamana 20-26
• Continuarea exercitiilor de flexibilitate
• Continuarea exercitiilor izotonice de recuperare a fortei
• Recuperare pliometrica

26.imbratisare_dinamica

Etapa 5: Reintoarcerea la activitate (luna 6-9)

Criterii de progresie la etapa 5:
• Anvergura miscarilor recuperata complet
• Capacitate musculara izokinetica
• Stabilitate satisfacatoare a umarului
• Absenta durerii sau redorii

Scopuri: Forta musculara intensificata, progresia activitatilor musculare, mentinerea mobilitatii soldului, intoarcerea graduala la activitatile sportive, mentinerea fortei, mobilitatii si a stabilitatii

Exercitii:
• Reintoarcerea graduala la activitatea sportiva fara restrictii
• Continuarea exercitiilor de stretching si de recuperare a fortei

Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul rupturii muschiului biceps brahial, dupa aplicarea tratamentului chirurgical, este reprezentat de  recuperarea medicala.  Va sfatuim sa mergeti in cateva clinici din tara specializate in tratarea acestei afectiuni:

Acest articol a fost scris de: Dr. Andrei Ioan Bogdan