Anestezia de plex

Blocurile de plexuri nervoase sunt cele mai moderne si mai lipsite de riscuri anestezice. Medicul anestezist localizează utilizând un electrostimulator nervos sau un ecograf nervii care deservesc teritoriul ce urmează a fi operat si injectează la nivelul acestora anestezic local.

Reusita acestor anestezii depinde foarte mult de priceperea medicului anestezist care le efectuează. Sunt cele mai lipsite de riscuri anestezii iar analgezia postoperatorie este asigurată pentru o perioadă de 24 până la 48 de ore. Aceste blocuri sunt folosite pentru operaţiile membrului superior sau ale piciorului, alături de alte tehnici anestezice pentru analgezie postoperatorie.

Cele mai folosite blocuri sunt blocurile plexului brahial. Acestea se pot efectua la nivel interscalenic pentru chirurgia umarului si a bratului (mai sus de cot). Abordul la nivel axilar se preteaza pentru chirurgia cotului, a antebratului si a mainii. Efectuate de un bun practician aceste tipuri de anestezie sunt grevate de putine riscuri si asigura analgezie postoperatorie pentru 24 de ore postoperator. Localizarea nervilor se face cu ajutorul ecografiei sau al unui electrostimulator nervos.

Pentru chirurgia membrului inferior cele mai folosite blocuri sunt efectuate in scop analgezic fiind asociate unui alt tip de anestezie. Blocul nervului femural (plexul lombar) asigura o foarte buna analgezie pentru chirurgia femurului si a genunchiului.

Blocul nervului sciatic (plexul sacral) se poate efectua la nivelul fosei poplitee sau la nivel fesier. Si acest bloc este folosit mai mult pentru analgezia postoperatorie in special in chirurgia gambei.

Diferenta intre un bloc de nerv si unul de plex este de ordin anatomic deoarece intotdeauna un nerv periferic de la nivelul membrului superior sau inferior isi are originea intr-un plex (n. radial in plexul brahial, n femural in plexul lombar, n sciatic in plexul lombo-scral). In functia de zona care urmeaza a fi abordata chirurgical, se poate efectua anestezia la nivelul unui plex sau a unui nerv.

Acest articol a fost scris de: Dr. Andrei Ioan Bogdan