• 9 Dec 2012
  • Raspunsuri: 2
  • Vizualizari: 77

Closeup of young shirtless man with shoulder pain over white background

Periartrita scapulohumarala (PSH) reprezinta un sindrom clinic caracterizat prin durere, redoare articulara si impotenta functionala determinat de procese patologice localizate la nivelul umarului si care afecteaza structurile periarticulare: ligamente, capsula articulara, tendoane, bursa si muschi. Afectarea articulara propriu-zisa se limiteaza mai ales la nivelul articulatiilor acromioclaviculara si sternoclaviculara, deoarece articulatia scapulohumerala nu ajunge de obicei, prin ea insasi, sa determine disfunctionalitati.Este intalnita la ambele sexe, la subiectii activi, dar cu incidenta maxima la cei peste 40 de ani.

In cadrul PSH se regasesc  urmatoarele 6 entitati clinice:
1. sindromul de impingere (impingement syndrome)
2. sindromul supraspinosului (tendinita degenerativa)
3. tendinita bicipitala
4. tendinita calcifianta si bursita
5. capsulita adeziva
6. umarul pseudoparalitic

Etiopatogenia PSH (principalele cauze de producere a PSH)

-traumatismele si microtraumatismele repetate
-expunerea la frig
-factori favorizanti ce tin de sistemul nervos (afectiuni ale sistemul nervos central: accident vascular cerebral, boala Parkinson, traumatism cerebral, sindrom talamic) si afectiuni ale sistemului nervos periferic (nevralgie cervico-brahiala, zona zoster)
-afectiuni ale organelor intratoracice care pot favoriza pe cale reflexa dezvoltarea unei PSH (TBC pulmonara apicala, IMA, interventii chirurgicale intratoracice etc).

Forme clinice de PSH

1. Impingement syndromea1
Este determinat de o suferinta a tendonului muschiului supraspinos. Asupra acestuia, datorita particularitatilor anatomice, se exercita o presiune („impingere”) care repetata poate determina dezvoltarea unei tendinite calcifiante ce poate favoriza ruptura partiala si chiar totala de manson („coafa”) al ms rotatori(ms. supraspinos,infraspinos si rotator mic).
Tablou clinic
-Dureri recidivante la nivelul umarului, la subiecti tineri frecvent practicanti a unor sporturi ca: aruncare greutatii, sulitei etc.
-Debut este insidios, cu o crestere gradata a intensitatii durerii si care este accentuata de activitate.
-Durerea are un punct maxim pe fata antero-laterala a umarului, iradiaza pe brat, este exacerbata noaptea, in somn, la schimbarea pozitiei si perceputa la ridicarea bratului mai ales intre unghiurile 90 – 120° (ridicarea bratului deasupra capului), la abductia pasiva si rotatia interna.
-Mobilitatea umarului este afectata mai ales pentru miscarile de flexie si rotatie interna

Examenul clinic local
-Semnul „impingerii” este pozitiv; daca se injecteaza 10 ml xilina 1% imediat sub acromion durerea diminua (semnul ”impimgerii” se negativeaza) confirmand diagnosticul de sd. de impingement.
-Palparea acromionului produce durere intensa
Imagistica
-Rx umar: deceleza: chisturi, necroza tubercului mare al capului humeral, osteofite pe marginea anterioara si fata inferioara a acromionului (artroza secundara). O imagine radiologica normala a umarului nu exclude diagnosticul de PSH
-RMN detecteaza un spectru larg de afectiuni, de la degenerare pana la ruptura partiala sau totala. Mai poate evidentia leziuni ale tesuturilor moi si este deosebit de util in urmarirea evolutiei postoperatorii.
-Ecografia mio-entezo-osteo-articulara poate fi si ea utila deceland rupturi medii la nivelul coafei rotatorilor.
-Electromiografia si studiul conducerii influxului nervos sunt obligatorii atunci cand o afectare neurologica este suspectata.
Tratament
-Medicamentos–se administreaza numai la indicatia medicului si consta in: antiinflamatorii nesteroidiene (AINS), corticoterapie locala, anestezice aplicate local (intra- sau periarticular sau in puncte dureroase).
-Fizioterapie: termoterapie, crioterapie, electroterapie analgetica si decontracturanta (curenti diadinamici, interferentiali, curent galvanic etc), ultrasonoforeza, laser. Kinetoterapia este importanta deoarece pe langa recuperarea functionalitatii umarului, este esential in combaterea recurentei.
-Chirurgical(artroscopic): se adreseaza pacientilor tineri care dezvolta acest sindrom si consta in frezarea fetei inferioare a acromionului pentru a diminua impigement-ul acromionului pe coafa ms rotatori. La varstnici tratamentul este conservator.

2. Tendinita degenerativa (ms. supraspinos)shoulder_calcific_anatomy02a
Dintre muschii care formeaza mansonul rotatorilor cel mai afectat de leziunile degenerative este tendonul supraspinosului. Apare frecvent la barbati peste 50 ani cu activitate fizica intensa, cu o preponderenta pentru anumite profesii: tamplari, pictori, sudori. La subiectii diabetici si alcoolici, un rol important il joaca ischemia si leziunile trofice.
Tablou clinic
-Asimptomatic multa vreme, devine clinic manifest in urma unui traumatism local sau dupa o solicitare excesiva.
-Durerea este imprecis localizata, de obicei in profunzimea umarului, accentuata noctur.
-Mobilitatea umarului este afectata pe toate axele de miscare, mai accentuat pe abductie.
-Evolutia cronica (peste 3 luni) poate determina hipotrofie musculara cu scaderea fortei musculare.
Examen clinic local
-La palpare apare durere extrema sub acromion, la 1-2 cm de marea tuberozitate
Imagistica
-Rx umar: normala la cei cu tendinita recenta; chisturi, scleroza osoasa, osteofite (afectiune cronice)
-Ecografia mio-entezo-osteo-articulara: confirma diagnosticul.
Tratament
– Similar cu cel al sindromul de „impingere”

3. Capsulita retractilashoulder_adhesive_capsulitis_intro01
Apare mai ales in decada a 5-a si a 6-a de viata, cu predominanta la sexul feminin. Se caracterizeaza prin aparitia inflamatiei cronice a capsulei glenohumerale cu evolutie spre fibroza, capsula articulara ingrosandu-se si aderand la capul humeral.
Tablou clinic
– Debut insidios cu dureri moderate ale umarului, cu exacerbari nocturne, cu redoare si limitare progresiva a miscarilor. In timp durerea dispare aproape complet dar mobilitatea activa si pasiva sunt extrem de limitate.
– Exista posibilitatea afectarii bilaterale concomitenta sau succesiva.
Examen clinic local
– La palpare sensibilitate difuza
– Limitarea miscarilor (active, pasive) predominant abductia si rotatia externa
– Daca se face testul cu xilina (sd de impingement) redoarea persista nefiind vorba de contractura musculara reflexa generata de durere.
Imagistica
– Rx umar: initial normala; osteoporoza la nivelul capului humeral, diminuarea spatiului articular.
– Scintigrafia cu disfosfonat de Tc99: hipercaptare.
– RMN: deceleaza leziuni ale tesuturilor moi.
Tratament
– Umarul trebuie mobilizat precoce
– Medicamentos: antiinflamatorii nesteroidiene, corticoterapie generala si locala, antialgice, antidepresive.
– Kinetoterapia: are ca obiectiv principal recuperarea mobillitatii care se face prin abordarea structurilor necontractile ale umarului (capsula,ligamente, bursa, tendoane) si separat prin abordarea structurilor contractile (muschi).
– Fizioterapia: termoterapie, electroterapie analgetica si decontracturanta (curenti diadinamici, interferentiali, curent galvanic etc), masaj trofic, ultrasonoforeza, laserterapie, hidrokinetoterapie.

– Chirurgical(artroscopic) prin indepartarea aderentelor prezente intraarticular si eliberarea capsulei articulare.

4. Umarul pseudoparalitic
Poate fi considerat drept stadiul tardiv al sindromului de impingement prezentat la primul punct. Mansonul rotatorilor e format din tendoanele muschilor supraspinos, subspinos, subscapular si rotund mic. La tineri ruptura mansonului este postraumatica, la varstnici degenerativa, prin diminuarea vascularizatiei apare ischemia care conduce la tulburari trofice locale scazand rezistenta si favorizand ruptura la traumatisme sau solicitari articulare minore. Ruptura poate fi totala sau partiala, tabloul clinic, paraclinic si tratamentul fiind similare,dar cu rezultate partiale.

Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestei afectiuni, dupa aplicarea tratamentului ortopedic sau chirurgical, este reprezentat de  recuperarea medicala.  Va sfatuim sa mergeti in cateva clinici din tara specializate in tratarea acestei afectiuni:

Acest articol a fost scris de: Dr. Andrei Ioan Bogdan

2 Comments

  1. Alina Butunoi - Ploiesti spune:

    Pentru un diagnostic si pronostic in durerea umarului meu drept, cat ma costa o consultatie si investigatii la dv, si cum ar trebui sa procedez pentru a scapa de o durere ce a devenit insuportabila, prin persistenta in special. E dureaza din sept 2015, a aparut dupa un efort in care am frecat o dusumea din lemn intr-o singura zi, suprafata a doua holuri, aprox 20 mp. Am facut 3 infiltratii cu xilina si inca ceva, nu mai stiu ce medicament, la un ortoped in Ploiesti, cam prin luna martie sau aprilie 2016. Ce pot face sa nu se agraveze, si cum sa stiu ce s-a intamplat?
    Multumesc mult dle odctor
    PS: am vartsa de 45 de ani.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *