• 19 mart. 2013
  • Raspunsuri: 20
  • Vizualizari: 1.906

Originea muschiului gastrocnemian este in partea superioara a condilului lateral femural, si pe condilul medial al femurului. Insertia se face cu ajutorul tendonului achilean pe suprafata postero-mediala a calcaneului. Cele mai importante roluri ale sale sunt: flexia plantara si flexia genunchiului.

2955313_orig

Etiologie, mecanism de producere
Ruptura tendonului achilean este relativ comuna la atletii de varsta medie si la adultii tineri, barbati, sedentari, care fac sport ocazional. Ruptura tendonului achilean este considerata a fi a III- a cea mai frecventa ruptura de tendon. Mecanism: hiperextensia antepiciorului sub greutatea corpului cu genunchiul in extensie, brusc dorsoflexie a gleznei si dorsoflexie violenta plantara (de exemplu: cadere de la inaltime); lovitura directa asupra tendonului aflat in contractie.

a3Rupturile tendonului achilean survin in zonele cele mai putin vascularizate (vascularizatia tendonului fiziologic este destul de slaba). Probabil cauza rupturi este o combinatie intre hipovascularizarea tendonului si microtraumele repetitive la acest nivel, acestea cauzand un proces inflamator, la acestea se adauga si o cauza mecanica completand astfel ruptura.

Diagnostic. In majoritatea cazurilor diagnosticul se pune pe baza examenului clinic, se palpeaza defectul anatomic aparut (imposibilitatea pacientului de a ridica pe varfuri, testul “Thompson” care este pozitiv pentru o ruptura completa cand nu se poate face flexie plantara). Examenul clinic se completeaza cu o ecografie de parti moi.

a1a4

rmn3 rmn1

Tratament. A fost si este inca destul de controversat, multi autori compara rezultatele obtinute cu tratament ortopedic fata de cel chirurgical. Interesant ca rezultatele obtinute cu tratament ortopedic  sunt similare celor obtinute cu tratament chirurgical, asta in cazul unei rupturi incomplete. In cazul tratamentului chirurgical, rata de recurenta este mult scazuta. Se recomanda totusi ca principala metoda de tratament, interventia chirurgicala.

Tehnici chirurgicale
Exista mai multe tehnici chirurgicale folosite dintre care noi alegem sa descriem sumar cateva.
1.Tehnica Krackow (incizie 10 cm lungime, 1 cm medial de tendon, pana la limita incaltamintei). Se afronteaza cele 2 fragmente ale tendonului achilian, petrecand fire de sutura neresorbabile 2-0 atat prin fragmentul proximal cat si prin cel distal.
2.Tehnica Lindholm (metoda folosita la ruprurile mai noi de 10 zile). Cele doua capete sunt suturate direct iar peste aceasta sutura se decoleaza din fragmentul proximal 2 fasii de cate 1 cm latime si aproximativ 7-8 cm lungime care sunt trecute peste sutura initiala si atasate pe toata lungimea lor pana pe fragmentul distal inclusiv.
3.Tehnica Lynn (tendonul plantar se reinsera peste tendonul achilian suturat).
4.Tehnica Teuffer. Se dezinsera tendonul muschiului peronier scurt de la nivelul metatarsului V, se trece tendonul printro gaura facuta la nivelul tuberozitati calcaneului si se sutureaza de el insusi in portiunea proximala, intarind astfel o ruptura a tendonului achilian aparuta aproape de insertia acestuia.
5.Tehnica Teuffer modificata. Grefa tendonului muschiului peronier scurt este suturata medial si lateral. Aceasta tehnica este folosita la rupturile mai inalte ale tendonului achilian.
6.Ma si Griffith. Repararea percutana a rupturi tendonului achilian.
7.Tehnica white si Kraynick (tot un Teuffer modificat). Sutura tendonului muschiului scurt peronier pe tendonul achilian printr-o gaura facuta in tuberozitatea calcaneului. Fasi din tendonul plantar sunt folosite pentru intarirea rupturi tendonului achilian.
8.Tehnica Bosworth. O fasie de tendon de aproximativ 1,5 cm latime si 17-22 cm lungime este decupata din muschiul gastrocnemian, se pastreaza distal atasata aceasta fasie. Fasia se foloseste pentru afrontarea celor 2 fragmente si pentru suturare.
9.Tehnica Abraham si Pankovich. Se foloseste pentru a alungi si a facilita sutura cap la cap a tendonului achilian rupt.

tr1

Recuperarea postoperatorie este partea cea mai importanta a tratamentului si este stabilita la aproximativ 12 saptamani. -> vezi protocolul de recuperare

Prima etapa incepe de la momentul interventiei chirurgicale si tine pana la scoaterea firelor de sutura, adica 14 zile. Aceasta etapa consta in imobilizarea gleznei si antepiciorului in atela gambiero-podala, in echin, timp de doua saptamani. Pozitie procliva a piciorului, gheata local, evitarea traumatismelor locale, pacientul nu incarca pe membrul afectat, sub nici o forma, pansament cu betadine la doua-trei zile, antiinflamatoare, antialgice, antibiotic.
A doua etapa
 incepe odata cu scoaterea firelor de sutura, adica la 14 zile postoperator. Atela gipsata se inlocuieste cu un clapar special, care pastreaza echinul maxim (pacientul poate sa incarce pe membrul operat atata vreme cat incarcarea se face pe calcai). In aceasta perioada se recomanda, pentru o saptamana, folosirea ambelor carje, iar saptamana urmatoare, doar o carja, pe partea opusa afectiunii.

Sub nici o forma nu se renunta la imobilizare. In aceasta perioada mai pot aparea inflamatii la nivelul antepiciorului. De aceea se recomanda purtarea sub imobilizare a unei sosete elastice si reluarea pozitiei proclive plus gheata, la aparitia inflamatiei. In aceasta perioada se recomanda exercitii de recuperare, atat deasupra leziunii, cat si la nivelul acesteia.

Programul de exercitii: se scoate imobilizarea pentru a se efectua aceste exercitii, pacientul aflandu-se in decubit. Miscari blande ale gleznei ajuta la vindecare, miscarile agresive putand duce la ruptura suturilor chirurgicale.

  • Mobilizarea prin flexie-extensie blanda a gleznei are ca si frecventa 20 de repetari, de 3 ori pe zi.
  • Miscari blande de rotatie stanga si dreapta, in numar de 10, tot de 3 ori pe zi.
  • Elevarea membrului inferior afectat, cu genunchiul in extensie, fara a renunta la imobilizare (se ridica membrul inferior aproximativ pana la 45 de grade fata de plan, cu o frecventa de 20 de repetari, de 2 ori pe zi).
  • Abductia soldului (pacientul pastreaza mobilizarea) consta in abductia membrului inferior la 45 de grade si mentinerea ei pentru 2 secunde. 20 de repetari, de doua ori pe zi.
  • Pacientul cu piciorul imobilizat, in ortostatism, cu sustinere in fata (la marginea mesei), flecteaza genunchiul piciorului afectat, cat de mult posibil. Pastreaza flexia doua secunde. Se executa acest exercitiu o data pe zi, douazeci de repetari.

A treia etapa incepe la 4 saptamani postoperator si tine 4 saptamani. Se reduce din echin prin scoaterea unei fise din clapar, dar incarcarea se face tot pe calcai. La exercitiile din faza a doua se adauga:

  • Eversia gleznei cu pacientul in sezut (cu un garou lung, de preferat din cauciuc, se leaga usor antepiciorul sanatos si se trece pe sub talpa piciorului afectat, pacientul tinand garoul in mana). Pacientul trage de garou de 30 de ori pe zi, piciorul afectat fiind punct de sprijin (scripete).
  • Flexie si dorsoflexie plantara. Antepiciorul este legat usor cu garou si este tinut la celalalt capat de catre pacient, antepiciorul urmand sa faca miscari de flexie plantara, 30 pe zi (apasare pe pedala). In cazul dorsoflexiei, garoul este legat de antepicior la un capat, iar la celalalt capat, de un obiect fix, pacientul urmand sa faca miscari de dorsoflexie, 30 de repetari pe zi.

A patra etapa incepe la 8 saptamani de la interventia chirurgicala. Acum se renunta la clapar, dar se monteaza pentru 4 saptamani una dintre fisele din clapar, in incaltamintea purtata zilnic (pentru a da un grad de echin). Exercitiile din aceasta etapa sunt:

  • Cu planta piciorului afectat in totalitate pe sol, pacientul incearca sa impinga peretele fara prea mare efort (exercitiu repetat de 3-5 ori pe zi). Impingerea trebuie mentinuta 15-20 de secunde.
  • Acelasi exercitiu, dar cu genunchii usor flectati.
  • Cu sprijin, pacientul se ridica pe varfurile picioarelor, mentinand aceasta pozitie pentru una-doua secunde, lasandu-se apoi usor pe intreaga talpa (20-30 de repetari pe zi). In aproximativ o luna, pacientul poate sa coboare de pe varfuri, doar cu piciorul afectat, celalalt mentinandu-l pe varf.

 Acest program de recuperare este ideal a fi executat sub control medical de specialitate.

Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestei afectiuni, dupa aplicarea tratamentului ortopedic sau chirurgical, este reprezentat de  recuperarea medicala.  Va sfatuim sa mergeti in cateva clinici din tara specializate in tratarea acestei afectiuni:

Acest articol a fost scris de: Dr. Andrei Ioan Bogdan

20 Comments

  1. CORNELIA spune:

    Buna ziua.
    Am descoperit in urma cu cateva luni, la ecografie, ca durerea pe care o aveam la calcai era in urma unei rupturi de tendon mai veche, care netratata corespunzator a format calculi (ciocuri), o umflatura si la exterior.
    Mi s-a spus ca nu se mai poate interveni chirurgical si am facut sedinte cu laser, tratamente cu antiinflamatoare, dar durerea si umflatura nu dispar.
    Mai este vreo solutie in cazul meu?
    Va multumesc.

  2. Andrei spune:

    Buna ziua. Am 23 ani, 90kg, 180cm inaltime. Pe data de 27 martie, in timp ce jucam badminton am simtit ca o lovitura in spatele piciorului drept. Am plecat de pe teren spre a iesi din complex. Mersul era incomod la acel moment dar acceptabil. Am ajuns la un spital din UK, fiind stabilit aici de o lunga perioada. Mi s-a facut o consultatie sumara si o radiografie in care s-a constatat ca nu exista fracturi la nivelul oaselor si este o ruptura de tendon achilian. Mi s-a imobilizat piciorul intr-o cizma gips. Totul a fost OK pana la 2 zile dupa cand am inceput sa am dureri groaznice la nivelul tibiei. Am ajuns din nou la spital unde mi-au dat gips-ul jos si mi-au oferit o cizma ortopedica in care piciorul avea o inclinatie de 30 grade si mi-au recomandat o radiografie pentru parti moi. Am facut radiografia la 2 zile dupa, in urma careia s-a constatat o ruptura partiala a tendonului care necesita imobilizare pentru 6 saptamani. Durerile fiind ingrozitoare (la nivelul tibiei) , muschiul tibiei foarte incordat, am ajuns din nou la spital unde am si fost internat si mi s-a propus supraveghere dupa care Medici imi spuneau ca am nevoie de o operatie pentru decompresia compartimentelor de muschi. Dupa multe insistente si 3 zile de stat in spital mi s-a facut un test pentru presiunea in compartimentele de muschi si mi-au dat drumul acasa cerandu-si scuze ca au gresit prima data diagnosticul si mi-au recomandat sa pun gheata si sa nu port cizma pana la urmatorul control. La 2 saptamani dupa aceasta intamplare am fost la primul control acolo unde doctorul mi-a recomandat sa port cizma pe timpul zilei la inclinatia de 30 grade iar seara sa incerc sa FAC cat mai multe exercitii pentru picior. Mi-a fost recomandat sa pun presiune pe picior cu cizma si sa incerc sa merg cat mai mult. Peste alte 2 saptamani am ajuns din nou la acelasi doctor care mi-a ridicat cizma la 15 grade si mi-a recomandat un RMN pentru care m-a programat in luna iunie. Problema mea este acum ca in momentul in care dau cizma jos si incerc sa fac exercitii de ridicare a labei piciorului am dureri la nivelul gleznei. Mentionez ca nu pot misca degetul mare in sus ci doar pot presiune pe el in jos. Totodata daca laba piciorului sta la 90 grade fata de picior si incerc sa o trag spre mine simt doar cum mi se incordeaza muschiul tibie care intra timp a devenit mai moale (nu total) dar laba piciorului nu se misca absolut deloc. Multumesc pentru timpul si atentia dumneavoastra si astept ceva sfaturi din partea dumneavoastra. Cu stima

  3. Victoria Radu spune:

    Buna ziua. In 6 August 2015 am fost operata de ruptura de tendon achilian .( rupt in 14 Iulie ) deci veche de 3 saptamâni . Pana in 18 Septembrie am purtat atele gipsate cu schimbarea echinului la 2 si la 4 saptamâni fără sa ma sprijin deloc pe picior in aceasta perioada . Din 18.09.2015 port acea orteza ( bocanc ) fixa si am început sa merg fără sa ma sprijin in cârje . După 2 zile am constatat ca a apărut in jurul gleznei o zona extinsă foarte roșie , tare si dureroasa . ( am 38 ani , 163 cm si 69 kg ) până sa ma lovesc am făcut sport regulat 3-4 ori pe săptămana Kangoo Jumps . Va rog sa ma sfătuiți ce sa fac . Mulțumesc

  4. danut spune:

    Salut,

    Am suferit o ruptura totala de tendon Ahilian pe 27 aprilie find operat a doua zi .
    Dupa ce am stat 3 saptamani in atela gipsata mi s-a pus piciorul in gips de mers la 90 de grade pe care am calcat la recomandarea medicului , dar ma jena foarte tare asa ca am decis sa achizitionez o orteza . Mi s-a schimbat gipsul cu orteza la cererea mea ( medicul nu a fost foarte incantat de optiune – nu inteleg de ce dar nici n-a spus ca este rea alegerea ortezei in locul gipsului ).
    Intrebarea mea este urmatoarea – este o problema daca imi dau orteza jos in timpul somnului ?

  5. Silviu spune:

    Buna ziua,
    Am suferit o operatie de ligaturare a tendonului achilean in ianuarie 2015. Pana recent, circa o luna nu am reluat activitatile sportive, insa necesitatea unei conditii fizice mai bune m-au impins din nou catre fotbal. Este a 3 a oara cand ies, pana acum totul a fost foarte bine, insa la o saritura am aterizat pe calcai si de atunci o durere seaca deasupra calcaiului. Ce investigatii ar trebui sa fac, sau ar fi bine sa las sportul de tot, n-as vrea sa mai trec prin calvarul unui tendon rupt. Operatia a fost clasica, recuperarea cu picior in echin 4 saptamani apoi cu orteza inca 4. Mersul este normal, mobilitatea este buna, am 97 de kg si 182 cm. Multumesc.

  6. Nedea cornel spune:

    Buna dimineata unde si la ce doctor as putea sa apelez pentru operatie de tendon ahilian lungirea lui ??? In urma cu 6 ani am avut o dubla fractura la glezna dr operatia a fost ok dar gipsu a fost pus gresit si ce a urmat a fost tragic in urma acestei interventi am ramas cu handicap muschii piciorului sau atrofiat si glezna a intepenit daca aveti idee va rog sa ma indrumati va multumesc

  7. Adrian spune:

    Buna ziua! Am fost operat de rutura tendon achilian pe 2 martie anul acesta. Au trecut aproape 5 saptamini de atunci si inca nu am inceput recuperarea si nici nu am pus piciorul jos(nu am incarcat pe calcai). In spatele genunchiului,pe gamba sus a aparut o umflatura maricica si doare tare. Ce as putea sa fac sa treaca durerea si umflatura. Am luat Aflamil pastile, dar nu are efect. Cind pot incepe purta orteza si sa calc pe calcai? Consultatia poate fi decontata de Casa de sanatate sau doar contra cost? Multumesc.

  8. But andrea spune:

    Buna ziua eu 26 de ani si am la glezna chist pe piciorul drept ce pot sa fac sa nu ma doare si sa nu fie unflat si rosu .multumesc.

  9. Radu Gigi spune:

    Buna ziua dle MD Andrei Ioan Bogdan,
    cum pot obtine de la dvs un raspuns de specialitate, in urma studierii unor acte medicale pe problema de tendon ahilian ?

  10. gabi spune:

    buna ziua asi dori de la dumnevoastra un raspuns in urma cu 6 luni am alergat si am si am ramas cu o durere de nesuportat la piciorul drept in calcai .am inaltimea de 1,80 cm si o greutate de 89kg . Am mers si am facut o radigrafie ,rezultatul este ,Rgf.Tibio-tarsiana dr. Mic osteofit inf. calcaneu, Osteocondensarea insertiei lig Ahilian ,in urma rezultatului fac fizioterapie si sedinte cu laser ,vreau sa va spun ca sunt la a10 sedinta si nu este nici o schimbare. intrebare ,ce pot sa fac ,la ce medic sa merg, SAU OPERATIA ESTE POSIBILA IN CAZUL MEU.
    Va multumesc astept un raspuns

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.