Indicatii: Capsulita acuta
Cauze si simptome: artrita reumatoida, traumatism – durere la nivelul incheieturii maini, zona respectiva poate sa fie calda, inflamata, dureroasa, fenomene insotite de limitarea mobilitatii pasive in extensie si flexie.
Se foloseste o seringa de 2 ml cu un ac de 30 mm, (20 mg corticosteroid, lidocaina 1,5 ml 2%).
Capsula articulara a pumnului nu este continua, ea are mai multe septuri care o divid in compartimente separate. Din aceasta cauza articulatia nu poate fi infiltrata intr-un singur loc, dar totusi se foloseste un singur punct de intrare.
Tehnica: cu pacientul cu palma in jos, pe masa de examinare, intr-o usoara flexie palmara, se identifica zona mediala a oaselor carpiene, iar la nivelul osului capitat (proximal) se introduce acul si se infiltreaza in mai multe puncte, atat in ligamentele intercarpiene, cat si in capsula, pe cat posibil.
Articulatia aceasta este des infiltrata la pacientii cu artrita reumatoida.
Pacientii cu alte cauze, cum ar fi: traume, suprasolicitare sau osteoartrita, raspund foarte bine la aceste infiltratii (in cazul fracturilor ca de exemplu fractura de scafoid, infiltrarea zonei este interzisa).
Se recomanda ca pacientul sa tina articulatia imobilizata cateva zile intr-o orteza, dupa care se incepe mobilizarea.
Articulatiile policelui si ale degetelor
Indicatii: Capsulita acuta sau cronica
Cauze si simptome: suprasolicitare, traumatism, artrita reumatoida sau artrita degenerativa – durere la nivelul liniei articulare.
Se foloseste o seringa de 1 ml cu ac de 16 mm (10 mg corticosteroid, lidocaina 0,75 ml 2% pentru police si 0,5 ml 2% pentru articulatiile falangelor ).
Tehnica: pacientul cu mana asezata pe masa de examinare, pe partea mediala, este rugat sa exercite cu cealalta mana o tractiune la nivelul policelui, deschizand astfel spatiul articular metacarpo-carpian (spatiul articular dintre metacarpianul I si osul trapez); se injecteaza solutia in bolus, cu acul perpendicular pe acest spatiu.
Capsulita trapezo-metacarpiana este o afectiune des intalnita la femeile in etate, rezultatele infiltratiilor la acest nivel fiind excelente.
De multe ori datorita osteofitelor aparute la acest nivel, zona este destul de greu de abordat. Postinfiltratie se recomanda imobilizarea policelui in spica 2-3 zile sau in cazul falangelor imobilizarea de degetul alaturat. Dupa imobilizare se recomanda recuperarea (bai calde de ceara…).
Indicatii: de Quervain
Cauze si simptome: suprasolicitare a tendonului abductor policis longus si extensor policis brevis; durere la baza policelui si in zona stiloidei radiusului ocazional crepitatii, durere si rezistenta la abductie si extensie a policelui, flexie pasiva a policelui de-a latul palmei cu incheietura mainii in deviatie ulnara (testul Finklestein).
Se foloseste o seringa de 1 ml cu un ac de 16 mm (10 mg Kenalog cu lidocaina 0,75 ml 2%).
Tendonul abductor policis longus si extensor policis brevis au un traiect comun pe partea radiala a articulatiei mainii. Cele 2 tendoane pot fi vazute cand policele este tinut in extensie, asa putand fi palpate cel mai usor. Tinta infiltrarii la acest nivel este introducerea acului intre cele 2 tendoane si depozitarea solutiei in acest spatiu.
Tehnica: cu pacientul cu mana asezata vertical pe masa de examinare, cu policele in flexie, se identifica la baza metacarpianului I, spatiul dintre cele 2 tendoane; se introduce acul perpendicular in acest spatiu si se injecteaza in bolus.
Indicatii: Compresia nervului medial sub retinaculul flexorilor
Cauze si simptome: suprasolicitare sau traumatism, post fractura Colles, graviditate, hipotiroidism, acromegalie, artropatie psoriazica sau reumatoida, idiopatic – senzatie de intepatura la nivelul traiectului nervului median mai ales noaptea, parestezii ale nervului median in zona incheieturi maini (semnul Tinel) sau flexie totala a incheieturii mainii timp de 30 de secunde si apoi relaxare (semnul Phalen).
Se foloseste o seringa de 1 ml cu un ac de 30 mm (20 mg corticosteroid, lidocaina).
Retinaculul flexorilor este atasat in patru puncte (insertie osoasa) si anume: osul pisiform, osul scafoid, carligul osului hamat si osul trapez. Nervul median se gaseste imediat sub tendonul lung al muschiului palmar si medial de tendonul muschiului flexor carpi radialis.
Tehnica:cu pacientul cu palma in sus pe masa de examinare, se identifica zona de infiltratie aproximativ la jumatatea dintre incheietura mainii (zona de intalnire a radiusului cu oasele carpiene) intre tendonul muschiului flexor carpi radialis si nervul medial; acul se introduce intr-un unghi de 45 grade pana cand ajunge sub retinacul; se injecteaza in bolus.
Nu se folosesc anestezice locale in aceasta infiltratie pentru ca simptomul principal este parestezia, nu durerea. Se evita introducerea acului perpendicular pentru a nu ajunge in os sau in cazul in care pacientul simte intepaturi si furnicaturi, se repozitioneaza acul, acesta fiind in nerv. De obicei o injectie este suficienta. Daca apar recurente se mai poate face o infiltratie doar daca dupa prima simptomele sunt ameliorate. Daca apar recurente, se indica un tratament chirurgical.
Se recomanda post infiltratie, repaus 7 zile (orteza pe timpul noptii), iar dupa aceasta perioada reluarea miscarilor obisnuite. Se evita in timpul somnului ca pacientul sa tina articulatia in flexie.
bun d doc .citind articolul dv .eu cred ca ma puteti ajua vazind toate profesile ce le aveti . deci eu am inceput sa cint la vioara la virsra 11 ani. la 13 ani am cintat la nunti pentru ca am reusit sa invat f f bine dar la 18 miam pierdut puterea pumnului si nu puteam sa cordonez degetele deci cinnd vaiam sa pun un deget imi sarea alt ul si nu puteam sa string cu degetele si mam oprit de cintat deci au trecut 20 de ani si nam mai cintat .ca in 2009 am fost operat in… Read more »