Leziunile musculare

Leziunile musculare sunt rezultatul unor macrotraumatisme produse de o contractie brusca a unui muschi, in anumite conditii favorizante. Intinderea reprezinta o leziune a muschilor sau a tendoanelor. In functie de severitatea leziunii, putem avea o simpla suprasolicitare a muschiului sau tendonului (in limbaj curent intindere) sau o ruptura partiala sau totala a muschiului sau tendonului. Unii sportivi, în special cei amatori neglijează accidentările de mică amploare, care astfel întârzie să se vindece şi uneori chiar se cronicizează.

Intinderea musculara mai este denumita si spasm muscular sau crampa musculara, si reprezinta o leziune indirecta aparuta pe fond de oboseala si suprautilizarea a muschiului. Poate sa apara in timpul oricarui tip de activitate fizica: alergat, ridicare de greutati, catarare, innot, etc. Intinderile musculare ca care apar in afara antrenamentului sau unor eforturi fizice sunt denumite ocupationale. Spre exemplu, adoptarea de pozitii anormale la locul de munca pentru perioade lungi de timp fara pauze sau postura anormala a corpului poate determina intinderi musculare cronice ale gatului, umerilor si spatelui.

Rupturile musculare apar spontan datorita unei contractii puternice sau a unei activitati normale, efectuata pe un muschi epuizat; pot fi provocate prin lovitura directa, mai ales cand directia de actiune este tangentiala cu muschiul. Alti factorii care pot favoriza producerea leziunilor musculare sunt eforturile bruste si violente fara o incalzire prealabila, in conditiile unui climat rece si umed.

Investigatii paraclinice

In general diagnosticul este printr-o anamneza amanuntita si pe baza examenului clinic local. Este utila si ecografia musculara mai ales in cazul sportivilor de performanta. Ecografia mio-entzo-osteo-articulara se efectueaza pentru a decela gravitatea leziunii (stabilirea gradului intinderii) in functie de care se stabileste si conduita terapeutica secundara.

Clasificare:

Grad 1: leziune usoara care afecteaza un numar redus de fibre musculare (sub 5%). Este o leziune fibrilara (afecteaza cateva fibre musculare), practic o intindere musculara. Clinic: durere localizata, fara impotenta functionala, redoare si crampe la 2-5 zile posttraumatism.
Gradul 2: leziune medie care afecteaza un numar extins de fibre musculare dar muschiul nu este complet rupt. Leziunea este de tip fascicular (sunt interesate cateva fascicule ale muschiului). Clinic: durere intensa, tumefiere, echimoza moderata (hematom subcutanat), redoare si crampe cu durata de o saptamina.
Grad 3: leziune severa cu ruptura musculara completa. Clinic: durere brusca, intensa, imposibilitatea de a contracta muschiul, echimoze si tumefiere importante, la inspectie muschiul se observa proeminent.

Tratamentul leziunilor musculare

În prima fază, scopul tratamentului este de a reduce edemul (umflarea) şi durerea. SE recomandată aplicarea formulei “RICE”, dar numai în primele 24-48 de ore. Pe lângă aceasta, utilizarea unui antiinflamator nesteroidian sub formă de unguent (Fastum Gel, Diclofenac, Diclac, Voltaren, Keto-spray) sau comprimate (aspirină, diclofenac), poate fi utilă pentru reducerea durerilor şi inflamaţiei, ridicarea membrului afectat, gheata local, fasa elastica. Repausul este obligatoriu, mai ales in cazul sportivilor, deoarece continuarea antrenamentelor determina agravarea leziunii.

Va reamintim ce este formula RICE:

R (rest) = repaus, adică reducerea sau chiar oprirea activităţii sportive şi a activităţilor casnice mai solicitante. Se poate folosi o cârjă dacă este vorba de o accidentare la nivelul membrului inferior. În unele cazuri se recomandă chiar repausul total la pat. Durata repausului de la efort este stabilită de un medic.

I (ice) = gheaţă, adică aplicarea acesteia pe zonele traumatizate timp de 20 de minute de 4-8 ori pe zi. Nu se aplică direct pe piele, ci se înfăşoară într-un prosop.

C (compression) = comprimare, adică menţinerea unei presiuni constante cu ajutorul faşei elastice pe glezna, genunchiul, cotul sau umărul afectat.

E (elevation) = ridicarea membrului afectat de la planul orizontal. Practic, în poziţie declivă (culcat) se ridică membrul traumatizat pe o pernă, deasupra planului inimii.

Fizioterapia este utilizata cu bune rezultate – laserterapia in primele zile, ultrasunet sau ultrasonoforeza (dupa primele 48 ore) iar dupa ziua a 8-a curenti diadinamici, TENS. Masajul nu este recomandat in primele 15 zile.

Kinetoterapia este indicata dupa initiala cicatrizare si consta intr-o prima faza in exercitii de stretching pentru a intinde tesutul cicatriceal fibros, urmate de exercitii de crestere progresiva a fortei musculare – initial exercitii pasive, pasivo-active si active; treptat se va trece la exercitii active cu incarcare progresiva. Urmatoarea etapa este inceperea antrenamentului specific, de asemenea, gradat ca intensitate si incarcare, ideal sub supraveghere medicala.

A două fază a tratamentului este recuperarea, al cărei scop final este restaurarea funcţiei musculare. Cei mai mulţi ajung direct la această fază, tocmai fiindcă au neglijat complet prima fază.

Când durerea acută şi edemul s-au redus, terapeutul sau medicul curant vor instrui pacientul să execute o serie de exerciţii, de câteva ori pe zi. Aceste exerciţii sunt speciale pentru fiecare tip de accidentare şi sunt cunoscute în special de către kinetoterapeuţi. Durata programului de exerciţii depinde de gravitatea accidentării, şi durează de ordinul a câtorva săptămâni sau chiar mai mult.

Un alt obiectiv al recuperării fizice este creşterea forţei şi flexibilităţii. Scopul final este reluarea tuturor activităţilor zilnice, inclusiv cele sportive. Este necesar ca pacientul să se consulte cu terapeutul înainte de a reîncepe să facă anumite tipuri de efort specific. În unele cazuri, cel accidentat este tentat să reia complet activitatea fizică, chiar înainte ca durerea să fi dispărut complet, amplitudinea mişcărilor nu este completă, ca şi forţa şi flexibilitatea, ceea ce poate conduce spre cronicizare.

In general perioada de vindecare pentru intinderile musculare este de 2 pana la 3 saptamani, pentru ruptura musculara partiala este de 3 pana la 6 saptamani iar in cazul rupturii musculare totale de aproximativ 3 luni.

Unul dintre cei mai importanti parametrii in tratamentul acestor afectiuni este reprezentat de  recuperarea medicala. Pacientul trebuie sa urmeze programe complexe de fizio-, kinetoterapie, sub indrumarea unei echipe medicale supraspecializate. Dr. Andrei Ioan Bogdan va recomanda clinica Centrokinetic, un centru de referinta in recuperarea medicala a pacientilor. Toata activitatea medicala este supravegheta la Centrokinetic de echipa dlui doctor, formata din medici ortopezi, de recuperare, fiziokinetoterapeuti si maseori ultraspecializati. Pentru mai multe informatii si programari, sunati la numarul: 0755055216 sau accesati site-ul: www.centrokinetic.ro



Acest articol a fost scris de: Dr. Andrei Ioan Bogdan

Lasa un comentariu ⇒